Am decis să te găsesc…

1310058960
Să evadez unde visele se plimbau pe când picioarele își plângeau de frică, iată adevăratul curaj. Să îndrăznești să umezești buzele în adevărul sufletului cu tot cu fărâme de durere. Să ții monștrii de mână ca pe cei mai buni prieteni, toate pot face un wishlist pe-o viață și darămite dacă ar ajunge una.

Ce contează în momentul când îi dai o întâlnire singurătății?

Toate se întâmplă la momentul potrivit, sau nu, monumentul dat îl acceptăm doar atunci când ne vine ca manușa. În alte cazuri rămânem descumpăniți. Ce-ar fi dacă ți-ar spune că ți s-a împrumutat un eveniment frumos, o întâlnire norocoasă, doar cu un singur scop; să ofere și altui fericire; după o noapte lungă și chinuitoare, după o pierdere ireversibilă?
Ce s-ar întâmpla atunci, când, ți-ar spune că rugămințile noastre sunt doar niște împrumuturi de posibilități, chiar și infime, care măsoară kilometri de speranță?
Atunci ai mai trimite gând bun cuiva, sau poate buzele tale s-ar arcui de plăcere pentru altul?
Nu te sili să răspunzi, căci nu este o întrebare cu variante ca la examen, aici nimeni nu te punctează. Gândește-te dacă șansa, care ți s-a luat era cea mai bună variantă și de câte ori tu ai împrumutat de la alții fărâme de speranță?

Sia se încruntă la pagina din fața ei și nu înțelegea ce legătură are scrisoare dată cu dânsa, și cine naiba ia pus-o în cutia poștală. Cu siguranță iau pus-o când era la lucru, fiindcă dimineața jucau furnicile hokie în cutie.
Chiar dacă David întârzie la cină, s-a încruntat și mai mult la planul ei. Seara aceasta îi va darui cheile de la casă, da, arată ca o propunere, dar nu mai poate aștepta. El i-a promis că va lua o hotărâre până în februarie. Poftim, e februarie, iar întârzie și telefonul e deconectat.
Încă din prima noapte petrecută împreună, Sia a înțeles că un bărbat înconjurat de tablouri cu femei dezgolite e un specimen aparte, incapabil la fidelitate.
Cu toate acestea, David a deminstrat contrariul, s-a luptat cu tiparele toată viața și acesta fiind unul dintre ele. Bărbatul celor mai capricioase femei cu poftele lui sexuale o obosesc până la tremur în oase, dar totul dispare în zori de dimineața. Chipul îi este luminat de ochii verzi ca de smarald, totul se renaște în acea privirea cu fiecare dimineață.

– Astăzi am o clientă mai deosebită, vrea un tablou pentru soțul ei, unul cu satin pe triunghiul ei intim și atât. Va trebui să gătești cina la tine, și nu uita fără pic de ceapă și gram de sare, știi, le detest.
Și-a apasat buzele carniase și mereu roșii pe fruntea ei.
– Ne vedem deseară!

Seara a venit fără David. Oare i-a căzut jos satinul clientei și el o ajută sa-l așeze? Îl potrivește cum să nu se vadă mai mult decât trebuie pe tablou?


– E mort auzi? Ce ne facem? Eu nu pot să stau în pușcărie, mă vor dori toate, înțelegi? Înțelegi ce-ți spun? Învie odată și pornește! Nu e nimeni în preajmă și nici camere nu-s. Pentru el s-a terminat, dar eu mai am o șansă.

Sophia se zbătea ca o sălbatică. Viitorul proiectat în minte, acum cinci minute în urmă, o îngrozea.
– Lasa-mă să mă gândesc! Țipă Theodor la ea. Nu-l putem lăsa aici, nu e corect! Vor înțelege, eu le voi explica că… Ții minte ce s-a intamplat înainte de lovitură? Era singur sau…
Nu-și putea scoate cuvintele pe gură, avea multe emoții, puține gânduri și o limbă sălbatică.
Da, asta-i, e un șoc, dar ce a fost înainte de lovitură? Ceva ai scapă cu siguranță.

Va urma… 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Scriu acum. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s